1. Eliminați efectul negativ al oxigenului asupra calității oțelului
- Pori și fisuri induse de oxigen: oxigenul este una dintre principalele cauze ale porilor și fisurilor în oțel. În timpul topirii, oxigenul din oțelul topit reacționează cu alte elemente (cum ar fi sulful și hidrogenul) pentru a forma un gaz sau pentru a provoca defecte de suprafață în oțel. Prea mult oxigen va duce la creșterea porilor și incluziunilor în oțel, ceea ce va afecta compactitatea și proprietățile mecanice ale oțelului, în special duritatea și ductilitatea oțelului.
- Formarea incluziunilor de oxid: Oxigenul din oțelul topit se poate combina cu metale sau elemente de aliere (cum ar fi aluminiu, calciu, sodiu, siliciu etc.) pentru a forma incluziuni de oxid. Aceste incluziuni de oxid nu afectează numai aspectul oțelului, dar pot afecta și rezistența, prelucrabilitatea și sudarea oțelului.
2. Controlați compoziția chimică a oțelului
- Efectul oxigenului asupra compoziției oțelului: prezența oxigenului va reacționa cu elementele de aliere din oțel (cum ar fi crom, nichel, molibden etc.) pentru a forma oxizi, modificând astfel compoziția oțelului. Îndepărtarea oxigenului în procesul de dezoxidare poate evita risipa de elemente de aliere din oțel, poate asigura că compoziția chimică a oțelului respectă standardul și poate îmbunătăți performanța oțelului.
- Îmbunătățirea ratei de utilizare a elementelor de aliere: eliminarea excesului de oxigen poate asigura că elementele de aliere nu se vor pierde din cauza oxidării, îmbunătățind astfel rata de utilizare a acestora, ceea ce conduce la reducerea deșeurilor de materiale și la reducerea costurilor de producție.
3. Îmbunătățiți proprietățile mecanice ale oțelului
- Reduce fragilitatea: oxigenul combinat cu carbonul și alte elemente din oțel poate forma oxizi de fier, care prezintă fragilitate în oțel și afectează proprietățile mecanice ale oțelului. Dezoxidarea poate reduce eficient formarea acestor oxizi și poate îmbunătăți ductilitatea, duritatea și rezistența la tracțiune a oțelului.
- Îmbunătățiți prelucrabilitatea oțelului: Oțelul cu conținut ridicat de oxigen este adesea dificil de prelucrat, cum ar fi fisurile în procesul de laminare, forjare etc. Tratamentul de dezoxidare poate îmbunătăți plasticitatea și proprietățile de prelucrare ale oțelului, facilitând efectuarea prelucrării ulterioare. .
4. Îmbunătățiți performanța de turnare
- Reduceți defectele de turnare: în procesul de turnare a oțelului, dacă conținutul de oxigen al oțelului lichid este prea mare, este ușor să se formeze porozitate, porozitate și alte defecte de turnare. Dezoxidarea poate reduce eficient aceste defecte, poate îmbunătăți calitatea turnării și poate asigura acuratețea dimensională și rezistența structurală a acesteia.
- Optimizarea fluxului de oțel lichid: după o dezoxidare adecvată, fluxul de oțel lichid este mai bun și poate fi umplut cu succes cu matrițe, reducând problemele de răcire neuniformă și de cristalizare în timpul procesului de turnare.
5. Îmbunătățiți stabilitatea procesului de topire
- Preveniți prea multă zgură: Când conținutul de oxigen din oțelul lichid este prea mare, poate duce la formarea de prea multă zgură, iar zgura în sine poate avea un efect negativ asupra fluidității oțelului lichid, controlului temperaturii etc. Dezoxidarea poate reduce formarea de zgură și poate menține stabilitatea oțelului topit.
- Controlul proceselor de desulfurare și de îndepărtare a azotului: dezoxidarea este strâns legată de alte procese metalurgice, cum ar fi desulfurarea și îndepărtarea azotului. Tratamentul eficient de dezoxidare ajută la controlul altor impurități dăunătoare din oțelul topit în timpul procesului de topire și asigură o calitate bună a oțelului produs.
6. Îmbunătățiți eficiența producției